Iertarea e rod al credintei

Iata o poveste mai veche! Un parinte avea un caine. Il roaga pe copil sa aiba grija de el, sa-l hraneasca. Intr-o seara copilul vine si-i spune tatalui. „Tata, iarta-ma, am uitat sa duc mancare cainelui!” Tatal e putin suparat, merg amandoi la caine. Cainele e flamand si atat de bucuros cand primeste mancare. Copilul devine trist vazand figura infoemtata a cainelui si efectul greselii lui. A doua seara vine iar la tata si-i spune „Tata, iarta-ma ca nu am dat de mancare cainelui!”, a treia seara la fel. Diferenta in aceste situatii tine de faptul ca bietul caine era hranit. Copilul isi cerea scuze pentru prima seara in care intr-adevar uitase sa-i dea mancare. Realizand acest lucru, tatal se uita in ochii copilului si-i spune. „Dragule, te-am iertat de prima data, ce fel de tata groaznic cred ca pot fi?” Ei, uneori putem fi ca acest copil. Mergem la Dumnezeu, ne marturisim pacatul. El ne promite de atatea ori in Biblie ca e gata sa ne ierte oricand daca venim la El. E ca tatal din aceasta poveste. Cum poti sa nu ierti un copil caruia ii pare rau de ce a facut? Cum poti tine supararea pe el? Dar uneori noi pur si simplu nu credem in iertarea primita. Si venim ca acest copil iar si iar si spunem „Tata, iarta-ma, sunt sigur ca nu ai putut sa ma ierti pentru ce ai facut, sunt sigur ca ai in suflet inca amaraciune pentru faptele mele!” Cred ca si noua Dumnezeu ne poate spune „Ce fel de Tata crezi ca sunt?” Nu pot fi iertati cei care nu se iarta. O sa las cateva versete aici care asta spun, ca atunci cand credem ca putem fi iertati, iertarea vine. Daca nu credem ca putem fi iertati nu stim ce fel de Tata avem. Il consideram groaznic in cele din urma. E asa cum Il vede Ieremia coplesit de durere. „Am pacatuit, am fost indaratnici, si nu ne-ai iertat! (Pling.3:42)

Si iata ca I-au adus un slabanog care zacea intr-un pat. Isus le-a vazut credinta si a zis slabanogului: „Indrazneste, fiule! Pacatele iti sunt iertate!” (Mat.9:2)

Caci ce este mai lesne? A zice: „Iertate iti sunt pacatele”, sau a zice: „Scoala-te si umbla”? (Mat.9:5)

Dar, ca sa stiti ca Fiul omului are putere pe pamant sa ierte pacatele, „Scoala-te”, a zis El slabanogului, „ridica-ti patul si du-te acasa.” (Mat.9:6)

Cand le-a vazut Isus credinta, a zis slabanogului: „Fiule, pacatele iti sunt iertate!” (Marc.2:5)

Ce este mai lesne: a zice slabanogului: „Pacatele iti sunt iertate”, ori a zice: „Scoala-te, ridica-ti patul si umbla”? (Marc.2:9)

Cand le-a vazut credinta, Isus a zis: „Omule, pacatele iti sunt iertate!” (Luc.5:20)

Ce este mai lesne, a zice: „Pacatele iti sunt iertate” sau a zice: „Scoala-te si umbla”? (Luc.5:23)

Dar, ca sa stiti ca Fiul omului are putere pe pamant sa ierte pacatele: „Tie iti poruncesc”, a zis El slabanogului, „scoala-te, ridica-ti patul si du-te acasa”. (Luc.5:24)

Crezi ca Dumnezeu poate ierta? Vii la El sa iei aceasta iertare? Poate face acest lucru si-l face, garantat. Crede numai! Gandeste-te la oamenii astia cum vin ei la Isus. Vin siguri ca El ii va mantui. Prietenii slabanogului sparg tavanul unei case. Nu aveau nici un dubiu legat de asta. Trebuie amintit aici ca evreii credeau ca orice boala pe care o au e o pedeapsa de la Dumnezeu pentru pacatele lor si o vindecare echivala cu iertarea lor. Imagineaza-te in multime in vremea lui Isus. El vorbeste undeva in casa. Simti ca ai greseli si ai nevoie de El sa te ierte. Crezi ca poate face asta? Crezi atat de mult incat sa mergi sa spargi tavanul casei ca sa ajungi in fata Lui? Asta fac oamenii astia. Credeau atat de mult. Mai e aici si acel tata al copilei bolnave care spune cand Isus il intreaba daca el crede ca ar fi capabil sa-i vindece fiica ca „cred, Doamne, ajuta necredintei mele!”. Acesta tata nu ar fi spart ziduri. Se indoia, dar vedea asta. Si-i spune lui Isus asta ajuta-mi necredintei, da-mi credinta! Poate simti ca esti mai mult ca acest tata. Partea buna e ca Isus nu vede nici o diferenta intre cele doua situatii. Vindeca in ambele.

Toti prorocii marturisesc despre El ca oricine crede in El capata, prin Numele Lui, iertarea pacatelor.” (Fapt.10:43)

Sa stiti, dar, fratilor, ca in El vi se vesteste iertarea pacatelor; (Fapt.13:38)

si oricine crede este iertat prin El de toate lucrurile de care n-ati putut fi iertati prin Legea lui Moise. (Fapt.13:39)

Povestea cu stapanul si robul viclean arata la fel ca povestea cu Judecatorul nedrept cum si oamenii daca sunt rugati mult iarta. Cu atat mai mult Dumnezeu. Sunt doua povesti spuse de Isus despre robi iertati.

Stapanul robului aceluia, facandu-i-se mila de el, i-a dat drumul si i-a iertat datoria. (Mat.18:27)

Atunci stapanul a chemat la el pe robul acesta si i-a zis: „Rob viclean! Eu ti-am iertat toata datoria, fiindca m-ai rugat. (Mat.18:32)

Fiindca n-aveau cu ce plati, i-a iertat pe amandoi. Spune-Mi, dar, care din ei il va iubi mai mult?” (Luc.7:42)

Simon I-a raspuns: „Socotesc ca acela caruia i-a iertat mai mult.” Isus i-a zis: „Drept ai judecat.” (Luc.7:43)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s