Noi. Dumnezeu. Cine e mai sus?

Toti copiii lui Israel si tot poporul s-au suit si au venit la Betel; au plans si au ramas acolo inaintea Domnului, au postit in ziua aceea pana seara si au adus arderi de tot si jertfe de multumire inaintea Domnului. (Judc.20:26)

Acest pasaj este primul din Biblie în care se spune despre cineva că a postit. De altfel, în varianta originală a Bibliei este prima dată când se foloseşte această expresie. Traducerea ortidoxă a Bibliei foloseşte acest termen pentru a traduce expresia „smerirea sufletelor”. În pasajele care vorbesc despre cum ar trebui să sărbătorească iudeii Ziua Ispăşirii Dumnezeu le spune de mai multe ori să-şi smerească sufletele.
Evreii aveau un post oficial doar de Ziua Ispăşirii. Zilele anterioare acestei sărbători erau însoţite de post. Ziua Ispăşirii sau Yom Kippur era sărbătorită cu un post total timp de 24 de ore. Evreii nu făceau nimic în această zi. Este una total dedicată lui Dumnezeu. O zi în care „îşi smeresc sufletele”. Practic ei pun pe locul doi (în acest caz renunţă total) toate lucrurile care ţin de viaţa lor: goana după mâncare, goana după bani, griji şi alte activităţi. Ziua este una în totalitate dedicată lui Dumnezeu. Nimic nu poate interveni în asta. În unele cupluri uneori se optează pentru a avea o zi în care să acorzi atenţie totală partenerului, să-l faci să se simtă atât de special. Evreii au acest lucru şi în relaţia cu Dumnezeu.
Pasul din Judecători este tocmai despre „smerirea sufletelor”. Ce este aceasta? Zi de zi ne punem toată încrederea în forţele noastre. Credem că tot ce putem obţine ţine de noi, că suntem stăpâni peste toate. Smerirea ţine de o coborâre. Sinonimul acestui cuvânt, termenul „umil” poate spune mai multe.
Capitolul 20 din Judecători vorbeşte tocmai despre o astfel de situaţie. Încercaţi să vă puneţi puţin în piele acestor oameni!
Despre ce este vorba aici? Despre un război. Un prim război fratricid. Israelul e format din 12 mari triburi. Toţi descendeţi ai unei familii. În acest capitol 11 triburi vin şi atacă un altul.
Anterior avusese loc o crimă extrem de cruntă. În această crimă sunt implicaţi nişte persoane bete din tribul lui Beniamin. Beniamin este un trib prin intermediul căruia Dumnezeu lucrează într-un mod fantastic. Din acest trib se naşte David, cel mai mare împărat al evreilor şi ulterior, pe aceeaşi linie se naşte Isus. Aceşti beniamiţi beţi menţionaţi violează partenera unui levit, călător care înoptează venit în această cetate beniamită tocmai pentru că lui i se păruse drept să stea între fraţi, la cei din neamul lui. Nu vrea să înopteze între străini. Ţiitoarea moare după acest episod, iar levitul le cere tutoror israeliţilor să-i facă dreptate. Beniamiţii însă refuză să-i pedepsească pe cei care au comis această crimă, iar israeliţii decid să pornească război împotriva acestei cetăţi. Este un moment în care una dintre seminţiile poporului ales este aproape complet distrusă.
Unde e această „smerire a sufletelor”? Urmează. Armata israelită pornită în această expediţie militară e una uriaşă. Aproape jumătate de milion de ostaşi vin spre o cetate măruntă. Un oraş ceva mai mic decât Călăraşiul. Aceasta e cetatea atacată de această armată uiaşă.
Încercaţi să vă închipuiţi că sunteţi în armata israelită. Ceva mai puţin de jumătate de milioane de oameni înarmaţi. V-aţi simţi încrezător în victorie? Mai trebuie precizat că armata pe care o atacaţi e de vreo 20 de ori mai mică? Cred că da. Cred că fiecare dintre noi ne-am simţu foarte ăncrezători. Dacă ne-ar spune cineva în ziua bătăliei „Sper să fie Dumnezeu cu voi!” ce aţi spune? Poate un rânjet ne-ar poposi pe figură. „Da, sigur! Mă descurc. Nu e nevoie de El!”
Asta au spus şi aceşti israeliţi. Au mers hotărâţi să pedepsească un întreg trib din popor fără să vină deloc în faţa lui Dumnezeu. Au mers plini de încredere în forţele lor în această bătălie.
Pauză. Păi pasajul prezentat spune despre aceşti oameni că s-au strâns şi au postit şi au făcut lucruri minunate pentru Dumnezeu. Însă, postul descris aici vine după două înfrângeri dureroase suferite de israeliţi. Sufeletele pline de trufie le sunt smerite. Ajung să vadă unde sunt ei şi unde e Dumnezeu.
Iniţial israeliţii iau răzbunarea în mâinile lor. Îl întreabă pe Dumnezeu doar care dintre seminţii să atace prima. Dumnezeu nu le dă nici o victorie astfel. Ba chiar le dă o lecţie dureroasă. 40.000 de israeliţi mor după două zile de război. Aparoape o zecime din toată armata lor. De-abia după ce se realizează că toate lucrurile în care s-au încrezut nu au nici o valoare, atunci vin la Dumnezeu. Şi postesc. Renunţă la ei, la forţele lor. Lasă războiul în mîna Lui.
După ce, în mijlocul unui război, această armată decide să-i dedice lui Dumnezeu o zi întreagă în care postesc (nu se mai gândesc deloc la nevoile lor, nu mai aleargă după satisfacerea lor, nu ei sunt cei importanţi şi puternici), după ce merg şi caută animale, le jertfesc drept mulţumire lui Dumnezeu (probabil Îi mulţumesc pentru că le-a deschis ochii după un preţ greu plătit), de-abia după aceasta câştigă, înving.
Postul e, aşadar, o smerire a sufeltelor. O reaşezare. O punere a lui Dumnezeu acolo unde merită şi o estimare corectă a distanţei dintre noi şi El. „Dacă Domnul nu ar zidi o cetate degabă ar lucra cei care o zidesc”. Asta au învăţat aici israeliţii.
Cum suntem noi acum? Cât de mult ne bazăm pe puterile noastre? Pe „armata noastră mare”. Banii noştri, relaţiile, inteligenţa. Cât de mult ne bazăm pe Dumnezeu? El poate dărâma uriaşi cu mâna unui copil şi poate face ca armate uriaşe să fie decimate de o mână de oameni. Cine e Dumnezeu? Cine eşti tu? Despre asta e postul descris aici. Despre un timp în care renunţăm la noi pentru El.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s