Lăstarul

Cetatea Iabes din Galaad spune o poveste despre renaştere. În urmă cu mulţi ani înainte de Saul toţi bărbaţii din această cetate au fost exterminaţi. Au fost lăsate în viaţă doar 400 de fecioare.
Acest eveniment a avut loc în aceeaşi perioadă în care aproape un întreg trib din Israel este ucis. Este vorba despre seminţia lui Beniamin. Într-un oraş din acest trib avusese loc un viol crunt urmat de o crimă. Levitul a cărui parteneră e ucisă caută să atragă atenţia întregului popor pentru a i se face dreptate. Toţi merg spre cetatea în care s-a întâmplat crima şi cer pedepsirea vinovaţilor. Beniamiţii îi protejează pe criminali, un grup de oameni beţi. Nu vor să-i predea. Toţi israeliţii ameninţă că vor ataca acea cetate. Beniamiţii sunt aroganţi, nu ascultă ameninţările.Câştigă două bătălii importante. În cele din urmă poporul evreu cere ajutorul lui Dumnezeu în această luptă. Israeliţii câştigă şi doar un număr foarte mic de beniamiţi rămân în viaţă. Unde sunt cei din Galaad în această poveste? Nicăieri. Ei au refuzat să participe la război.
Revenim. Toţi bărbaţii din Iabes Galaad fuseseră ucişi de israeliţi supăraţi că au fost lăsaţi baltă de aceşti oameni. Circa 20.000 de israeliţi muriseră în această luptă. Refuzul celor din Iabes de a merge la luptă a avut nişte efecte triste. După aceste războaie înfiorătoare israeliţii regretă. Regretă că aproape un întreg trib din mijlocul lor dispare. Vor să repare ceva. Merg şi caută supravieţuitori printre beniamiţi. Aceştia sunt ascunşi. Doar bărbaţi. Bărbaţi rămaşi fără cetate. Supravieţuitorii. Aici e punctul în care Iabes din Galaad se intersectează cu tribul lui Beniamin. Israeliţii luptă să refacă acest trib. Le dau de soţii fecioarele găsite în Iabes. Tribul lui Beniamin ajunge astfel să numere circa o mie de persoane. Cel mai mic trib. Un trib de supravieşuitori, de persoane care trecuseră prin nişte momente groaznice. Speranţă. Ca nişte mlădiţe crescute lângă un stejar tăait. Acesta este Iabes din Galaad. Ce rol va juca în istorie seminţia lui Beniamin? Unul important. Oamenii din jur i-au pedepsit crunt. Au rămas puţini, fără cinste. Ei fuseseră duşmanii şi trădătorii. Pentru Dumnezeu sunt nişte copii scumpi. El iartă. Oamenii i-au marginalizat pe beniamiţi. Dumnezeu i-a adus în prim-plan. Din această seminţie va alege Dumnezeu primul rege al poporului Israel. Ulterior, din aceeaşi seminţie Dumnezeu îl va alege pe Ieremia şi după aproape un mileniu pe Pavel din Tars. Iabesul din Galaad îi este, de asemenea, profund recunoscător viteazului Saul. Acesta scăpase cetatea de un atac din partea amoniţilor, înainte de a fi numit rege în mod oficial. Probabil, astfel locuitorii din Iabes au mai multe motive de a-i fi dedicaţi noului rege. Lor regele le salvase viaţa, libertatea. Moartea sa a fost foarte dureroasă pentru locuitorii de aici. Şapte zile au postit. Probabil nu aveau nici o idee legată de viitorul lor. Pentru ei Saul, chiar şi decăzut era un mare erou, un stâlp. În aceste şapte zile de post regăsesc un alt stâlp, cel de care probabil uitaseră: pe Dumnezeu.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s